Invidia basarabeană nu-i va ierta acest mare succes, reținându-i cărțile 10 ani după cartea de debut, și 17 ani după cartea a doua, Ofrandă omeniei, marginalizând-o drastic, iar detractorii s-au grăbit să o toarne ca „pro română” pentru că „asculta cântece românești și-l citea pe Lucian Blaga”. Acum vreo zece ani, în pagina sa de wikipedia, la Notable alumni, dintre miile de scriitori pe care i-a lansat în timpul întregii sale activități, Institutul de Literatură „Maxim Gorki” o numește pe Renata Verejanu printre cei 50 mari scriitori, alături de E. Evtușenco, B. Ahmadulina ș.a., deși, când acești poeți erau deja foarte renumiți, tânăra poeta de la Chișinău abia edita prima carte.
A fost cercetător științific la Muzeul Dimitrie Cantemir al Uniunii Scriitorilor din Moldova, redactor șef la
Teatrul Etno-Folcloric „Ion Creangă”.
Din 1988 activează în societatea civilă, fiind fondator și lider al mișcării social-culturale Cenaclul „Grai Matern”, cu care s-a aflat pe linia întâi a procesului de renaștere spirituală și democratizare, lunar desfășurând evenimente literar-cultural-educaționale unice, promovând evenimentele și personalitățile interzise la acel timp: prima sărbătorire a Zilei Unirii în Piața Marii Adunări Naționale (în URSS, 24 martie 1991), prima sărbătorire a Mariei Cibotari (1989), Jubileul de 50 de ani a lui Dumitru Matcovschi (în timp ce poetul se afla pe patul suferinței), lansează filmul interzis a lui Vlad Ioviță și Gheorghe Malarciuc... Un impact extraordinar au Seratele de Creație de la Sala cu Orgă din Chișinău, care au reunit academicieni și mari personalități (Eugen Doga, Mihai Cimpoi, Dumitru Matcovschi, Anatol Ciobanu...)
Apoi lansează o întreagă rețea de ONG-uri culturale și mass-media, fiind aleasă și realeasă președintele Agenției de Presă a Tinerilor Jurnaliști (1991), președintele Organizației Mondiale a Copiilor Talentați (1995-prezent) cu care a obținut statut participativ la Consiliul Europei (2001-2017), fiind invitată anual la diferite training-uri, reuniuni, festivaluri, conferințe internaţionale, simpozioane, congrese mondiale, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în calitate de poet şi expert, lider de ONG cu statut participativ), fiind și co-fondator a primelor cluburi ale Consiliului Europei; președintele Federației din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO (2000-prezent, fiind membru activ al Federației Mondiale și membru fondator al Federației Europene); președintele Academiei Europene a Societății Civile (2003-prezent),președinte al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație (2017-prezent) și alte structuri moderne ale societății civile cu care a lansat peste 100 de proiecte cultural/ educațional/ sociale, literar/editoriale și mass-media, multe devenite o tradiție, fiind implementate an de an: Festivalului-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț” (regizor și producător 1993-prezent, cu care a lansat peste 30 mii de tinere talente de pe toate continentele), trei ani desfășurând festivalul la București, sub patronajul Președinției, aducând dovada că România e țara copiilor talentați, contribuind astfel la integrarea statului român în UE; fondatorul și editorul Revistei „Micul Prinț” (1992-prezent) și a Ziarului „Copiii Europei” (1997-prezent), primele publicații de cultură română pentru copii și tineret din republică, primele publicații transfrontaliere; desfășoară la Prima Conferință Europeană a Junilor Jurnaliști (Conferința JJ), Conferința Transfrontalieră a Tinerilor (Conferința TT), Summit-ul Tinerelor Talente; Forumul Oamenilor de Creație (FOC), Lecțiile deschise ale poetei Renata Verejanu „EU AM DREPTUL” de la Palatul Național (2010-prezent); Marșul Voluntarilor pentru Pace, Întâlniri de Elită, Asambleea în Deplasare a Tinerilor Europeni; Caravana Culturii Păcii, prima caravană din est spre vest, care porni de la Chișinău, și cu care trecu din țară în țară, din capitală în capitală, până la Consiliul Europei (Strasbourg) și UNESCO (Paris), unde membrii caravanei au fost primiți de înalte oficialități, și multe alte proiecte unice cu care schimba mentalități.
Debutul literar îl face pe când era elevă, în presa locală cu poezii și proză scurtă. În presa republicană debutează în 1969, ziarele Tinerimea Moldovei, Cultura, Învățământul public, Chișinăul de seară, Literatura și Arta (pe timpul lui V. Teleucă) …revistele Moldova, Femeia Moldovei, Columna (condusă de V. Dumbrăveanu)… fiind edițiile care au susținut publicarea poemelor scrise totalmente altfel decât era îmbâcsită presa de la Chișinău. Editorial debutează cu volumul de poeme „Până la dragoste” (1979), carte tradusă apoi în limba rusă și editată la editura Garda Tânără (Molodaia Gvardia), Moscova, dintre miile de cărți înaintate în concurs de editurile din URSS, cartea Do liubvi e una dintre puținele care obține premiul concursului - Premiul Literar Unional „Maxim Gorki” (1983). Este prima poetă a generației 70-iste care s-a bucurat de înalta apreciere a creației sale la Conferințe științifice de la AȘM, Simpozioane la instituții universitare, expoziții de carte: Expoziții-Eveniment „Poetul Dintre Milenii” la Biblioteca Națională a Moldovei; Expoziția „Renata Verejanu, Poetul Dintre Milenii” de la Parlamentul republicii, Săptămâna Poeziei cu Renata Verejanu, Zilele Poeziei Moderne cu Renata Verejanu... sute de lansări de carte. Zeci de cărți de poezii, interviuri, maxime și cugetări, romane au obținut premii la Saloane Internaționale de Carte de anvergură din republică și de peste frontierele ei.
E protagonista Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, lansat în 2014 de Academia Europeană a Societății Civile.
În 2010 a primit înalta demnitate de stat Om Emerit al Republicii Moldova. Pentru susținerea acestei distincții stă argument și opera sa: peste 70 de titluri de carte de autor (volume de versuri, romane, interviuri, eseuri, pledoarii, opinii, cronici, maxime și cugetări, portrete, proză filosofică). În prima toamnă de pandemie începe editarea încă a 33 de cărți în Colecția ”Generația Dintre Secole”, astfel atingând cifra de 100 titluri de carte de autor. E coautor la alte peste 50 de cărți, Renata Verejanu fiind prezentă în enciclopedia Femei din Moldova (2000), în calendarele naționale a marilor personalități, în antologii a celor mai mari poeți români traduse în limba engleză și editate în România, SUA, Australia.
Criticul literar Ion Ciocanu (redactorul plachetei de debut), o considera pe poetă „cu un pas înaintea timpului său, a generației sale”. Cartea legendă, constituită din cinci manuscrise reținute zece ani și editate de editura unică (a statului) în volum antologic Ofranda omeniei, în 1989, cu grafie chirilică, e prima antologie a unui poet basarabean al secolului XX, care dă riposta unui regim odios, regimului totalitar, volum care peste decenii trece cu demnitate frontierele republicii, fiind editată în colecția Opera Omnia la ed. TipoMoldova, Iași. În prezent Ofrandă omeniei a ajuns la ediția a 6-a, fără ca în poeme să se redacteze o virgulă sau o silabă, volum care prin abundența de idei curajoase, prin originalitatea metaforelor a inspirat 60-tii, 70-tii, 80-tii și continuă să inspire generațiile mileniului trei de pe ambele maluri ale Prutului. „La apariţia Ofrandei omeniei am ştiut că sunt unul dintre poeţii adevărați ai generației dintre secole”, recunoscu mai târziu poeta, neaderând la nici o grupare. Pentru dorința de a fi liberă și independentă a plătit scump. În acei ani de apogeu ai totalitarismului, Renata Verejanu era poetul „generației de pe linia întâi a renaşterii naționale”, cărei ia zis: „generația dintre secole”.
Ofrandă omeniei, afirmă acad. Mihai Cimpoi, a fost și rămâne mai mult decât un volum, e ars poetica scriitoarei. În prefața la a doua antologie „Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”, acad. Mihai Cimpoi constată: „Dincolo de catagrafierea ripostelor morale și a fiziologiilor sociale, de cardiograma timpului însuși – bolnav, vitreg, măcinător – adevărat timp bacovian ce înstrăinează ființa, o „ostenește”, o încarcă cu nervi, ceea ce conturează un portret de grup, dăm de un autoportret al poetei, surprinzând în registre diferite – de clipe frumoase „goetheene”, de inspirație lirică pură, de „mici bucurii”, de „convorbiri cu florile”, de „colind de la mama”, de „gestul timpului”, de „cântece de crizantemă”, de „sondele iubirii” ce storceau „ecou fierbinte”, de „mirare a inimii”. În alt pasaj istoricul literar zice: „Nota individuală puternică o dă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări / neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar al poetei, punerea în cumpănă valorică și morală a tot ce se întâmplă și a tot ce i se întâmplă. Umbra zeiței Themis e în fiecare rând, în fiecare mărturie, în fiecare trăire, în dialogul permanentizat cu Celălalt căruia i se adresează mesajul. „Cerul zilei” care lovește „cerul nopții” stârnește o reacție sufletească aparte. În lupta în care e angajată nu poate să accepte condiția de învinsă: „Și mă simt în toate învinsă, / dar supusă nu pot fi. / Sunt datoare c-o iubire / clipei în care voi muri.” E o emoționantă mărturisire aici, cu valoare de conduită morală”.
Cu multă responsabilitate, în final exegetul afirmă:
„Un alt merit deosebit al Renatei Verejanu este acela de a cultiva formula poeziei de inspirație socială și națională, în spiritul Leonidei Lari sau Anei Blandiana. Ea imnifică paternii spirituali (Ștefan cel Mare și Sfânt, Eminescu), adresează ode democrației și Europei (Tinerețea Europei adună hrană Păcii mondiale), elogiază dorul de Spania a lui Federico García Lorca, își plânge împreună cu neamul destinul: „Sufletul meu retras în cearcăne grele,/ Nesupus învățăturii lui Karl Marx, –/ Numără zilele – bârne pilite-n surcele/ Sărăcite-n culori, adevăr... sânge ars /Jalea unui popor, a unei lumi învinuite... /Jale, venind din dezordine, din apocalips, /Sfârtecă efemere uși zăvorâte... /O, cinstea și dorul meu neînvins...” (Noțiune de neam, 1980).
Opera poetică și activitatea Renatei Verejanu au fost apreciate de critici și istorici literari, oameni de cultură, scriitori din Moldova, România, Canada, Italia, Germania, Federația Rusă, Olanda, Danemarca, Ucraina, Chile, Bulgaria, Franța, Australia: acad. Mihai Cimpoi, acad. Ion Druță, acad. Eugen Doga, acad. Anatol Ciobanu, acad. Dumitru Matcovschi, E.S. Ion Brad, E.S. Nicolae Mareș, dr.hab.Ion Ciocanu, dr. hab. Aliona Grati, dr.hab. Mihai Dolgan, dr. hab. Vasile Bahnaru, dr.Veronica Popa, dr.Gheorghe Bădărău, dr.Tatiana Butnaru, dr.Laura Tugarev, scriitorii: Ovidiu Bufnilă, Gheorghe Malarciuc, Leonida Lari, Anatol Codru, Alexandru Cozmescu, Liviu Damian, Ioan Barbu, Romeo Tarhon, Daniel Ioniță, Anatol Moraru, Victoria Milescu, Iurie Colesnic, Melania Cuc, Anatol Ciocanu, Victor Teleucă, Mihail Hazin, Galina Codreanu, Teodor G. Calcan, Vera Crăciun, Victor Ladaniuc, Victor Prohin, Liliana Liciu, Ion Proca, Andrei Dumbrăveanu, Claudia Partole, Vasile Popovici, Lidia Grosu, Maria Filipoiu, Nina Slutu-Soroceanu, Irina Stavschi, Alexandra Iunco, Vasile D. Ciubuc, Elena Șatohina, Angela Olărescu, Petre Rău, Alexei Rău, Laurențiu Bădicioiu, George Călin,Tatiana Scripa, Petru Hasnaș, Ana Maria Gîbu, Lidia Kulilovschi, Nina Josu, Mariana Ghermis, Alexandrina Vlas, Lidia Ungureanu, Corin V. Petraru, Elena Tamazlâcaru, Tatiana Scurtu-Munteanu, Galina Matcovschi, Lidia Ursalovschi, Ana Amoșii, Magda Hărăbor, Liuba Pamparău, Cătălina Rotaru, Alina Osipov, Oana Anca Preda, Constanța Abalasei Donosa, Anatol Cobencov, Galina Furdui, Ion Ifrim, Cristina Maria Firoiu, Ion Cuzuioc, Galina Erșova, Maria Tonu, Lionel Vinour, Tudor Palladi, Mario Castro Navarrete, Alexandr Mihailov, Plamen Iordanov, Arcadie Suceveanu și mulți alții.
SCRIERI: Până la Dragoste, Chișinău, 1979, Virgula amendată, Oameni dragi, Drum spre adevăr, Fără erou însemnat, Dreptul de mamă, Acest timp al iubirii, La o margine de ieri, Renata Verejanu, 101 poeme, București, 2009; În lumea Renatei Verejanu, Maxime şi cugetări, 2010; În lumea Renatei Verejanu, Interviuri, 2010; În lumea Renatei Verejanu, Societatea Civilă; Colindele iubirii, 2011, Opinii, despre un secol mizerabil şi politicienii săi; Generaţia dintre secole (portrete); Pledoariile Renatei Verejanu; Chişinău-Bucureşti, Bucureşti-Chişinău, 2012; Provocaţi-mă… să devin genială, 2012; Iubesc... , Metafora nemuririi, Plâng flăcările-n mine, Iubirea pe toate le vede, Geniul invizibil (roman), romane și poezii pentru copii: Soarele pătrat, Eu am dreptul, Cadoul florii; antologiile: Ofranda omeniei, 1989, din cinci cărţi reținute 10 ani; Eu am ştiut să fac din viaţa mea o sărbătoare, 2012; Poetul Dintre Milenii (600 pag.), Colecţia „Ofranda omeniei”– din nouă cărţi în 3 volume; a Munci, a Iubi, a Trăi (2007); Vânzătorul vârstelor, Stema destinului, 2007, Colecția „Generația Dintre Secole” 33 volume, OPERE ALESE în 12 volume. Creația tradusă în alte limbi: Do libvi, Moscova,1982, На ненависть только себя не потрачю, Chișinău, 2012 ; In the world of Renata Verejanu, Interviews, Chișinău, 2012 ; In the world of Renata Verejanu, Savings and Thinkings ( Ch., 2012); The invisibil genius of the Basarabian literature: Poetry of Renata Verejanu, read again after years (2012), The invisibil genius of the modern literature: В час когда кто-то любит тебя (2017), KUSS (2017).
Renata Verejanu e membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova din 1990, președinte al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație din 2017, Om Emerit al Republicii Moldova.
Autoarea se bucură de Biobibliografia „Poetul metaforei în flăcări – Renata Verejanu” (editată de Biblioteca municipală B. P. Hașdeu, în colecția „Memoria Chișinăului, 2012/2013, de monografiile „Geniul invizibil al poeziei moderne. Anul Renata Verejanu” (2017), „Poeta Renata Verejanu e mama mea” (2018, 2020), „Eu am știut să fac din viața... Monografie colectivă. (2023), „Regina Poeziei” (Dedicații R.V.) și de cele zece și următoarele volume de Antologii ale Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu” și alte studii și reflecții critice.
Cronicar,
