Din poezia Renatei Verejanu

 CE HAINE FRUMOASE MAI POARTĂ IUBIREA…

Ce haine frumoase mai poartă iubirea...

Doar ei îi stă bine în chipul oricui:

Şi-a celui ce zilnic respinge mâhnirea,

Şi-a celui pe care nu poţi să-l supui.

Ce haine frumoase... Mă-mbrac în iubire...

Şi ura se-nvârte, în juru-mi, aiurea ades,

Şi cerul proptit pe înalt mai stă să se mire:

Să vadă cum ştiu din trupu-mi să ies...

Şi intru-n iubire, în haina senină, aleasă...

Intru-n iubire pe-o viaţă, pe-un veac...

În clipa când lumea îmi zice mireasă

Alături de cel ce-mi e ca un leac.

Ce haine frumoase mai poartă iubirea...

 

 

QUELS BEAUX VÊTEMENTS L'AMOUR PORTE… 

Quels beaux vêtements l'amour porte...

Seulement, lui, il va bien à tout le monde:

À celui qui rejette quotidiennement le chagrin,

Et à celui que vous ne pouvez pas soumettre.

Quels beaux vêtements... ! Je m'habille en amour...

Et la haine tourne autour de moi ou ailleurs

Et les cieux soutenus par le haut s’étonne:

Pour voir comment je savais sortir de mon corps...

Et  en amour, dans un habit serein, choisi...

J’entre en amour pour toute la vie,

Pendant un siècle, quand tous disent la mariée…

Avec celui qui est comme  la pomme bénie.

Quels beaux vêtements l'amour porte encore...