CIne poate recunoaște un mare poet

Doar un poet mare 

poate recunoaște alt poet mare...

Pentru norocoșii care citesc poezia Renatei Verejanu

 

Autorul Caravanei Culturii Păcii

 Această Distinsă Doamnă, 

unică între milenii,

autorul a 101 proiecte, 

unul mai grandios ca altul,

unul mai splendid ca altul, 

cu nume atât de frumos...

Poeta Renata Verejanu...

Ce cunoașteți despre viața 

renumitei personalități?

Ați știut să vă bucurați

că vă este contemporan?...

Omul demnitate

Renata Verejanu, 

Regina Poeziei

 

Renata VEREJANU, poet, romancier, traducător, scenarist, regizor, editor, producător de festivaluri naționale și internaționale, activist civic, lider al mișcării naționale de renaștere de la Chișinău. Născută pe o brazdă de toamnă, în câmp, și adusă acasă într-o trăsură, sus, pe snopii de porumb, după cum mărturisesc băștinașii, acest alai prevestea nașterea unei personalități marcante. Școala Medie din satul natal Verejeni, Ocnița, o absolvă (1966) cu medalie de argint pentru merite la învățătură, făcând apoi, pe rând, o facultate la Chișinău, alta la Moscova și studii doctorale la București. La anul IV de studii la Facultatea de Inginerie Economică a Politehnicii de la Chișinău, este invitată să activeze la Ministerul de Finanțe (1969). În 1971 solicită Ministerului (după legile acelui timp) permisiunea de a face a doua facultate, în domeniul literaturii, este tratată cu refuz, motiv de a se transfera la Ministerul Ameliorărilor și Gospodăriei Apelor. În 1974 trece cu succes concursul de creație, apoi și examenele la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova, unde va studia șase ani în care va vizita cele mai importante teatre, expoziții interzise, cercuri literare, își va face o bogată biblioteca de carte românească, timp în care poeziile i-au fost solicitate, traduse și editate de cele mai importante ediții unionale: Literaturnaia Gazeta (săptămânalul Uniunii Scriitorilor din URSS), SMENA, revista tineretului, Drujba Narodov, Komsomoliscaia Pravda (grupaje de poezii lirice), Sovetscaia Jenscina îi traduce poeziile în peste 20 cele mai răspândite limbi ale lumii, într-un tiraj de peste un milion de exemplare. Revista unională CLUB îi editează primul CD în tiraj de 50 mii ex. cu un recital al autoarei de poezii traduse în limba rusă. 

Invidia basarabeană nu-i va ierta acest mare succes, reținându-i cărțile 10 ani după cartea de debut, și 17 ani după cartea a doua, Ofrandă omeniei, marginalizând-o drastic, iar detractorii s-au grăbit să o toarne ca „pro română” pentru că „asculta cântece românești și-l citea pe Lucian Blaga”. Acum vreo zece ani, în pagina sa de wikipedia, la Notable alumni, dintre miile de scriitori pe care i-a lansat în timpul întregii sale activități, Institutul de Literatură „Maxim Gorki” o numește pe Renata Verejanu printre cei 50 mari scriitori, alături de E. Evtușenco, B. Ahmadulina ș.a., deși, când acești poeți erau deja foarte renumiți, tânăra poeta de la Chișinău abia edita prima carte. 

A fost cercetător științific la Muzeul Dimitrie Cantemir al Uniunii Scriitorilor din Moldova, redactor șef la Teatrul Etno-Folcloric „Ion Creangă”. Din 1988 activează în societatea civilă, fiind fondator și lider al mișcării social-culturale Cenaclul „Grai Matern”, cu care s-a aflat pe linia întâi a procesului de renaștere spirituală și democratizare, lunar desfășurând evenimente literar-cultural-educaționale unice, promovând evenimentele și personalitățile interzise la acel timp: prima sărbătorire a Zilei Unirii în Piața Marii Adunări Naționale (în URSS, 24 martie 1991), prima sărbătorire a Mariei Cibotari (1989), Jubileul de 50 de ani a lui Dumitru Matcovschi (în timp ce poetul se afla pe patul suferinței), lansează filmul interzis a lui Vlad Ioviță și Gheorghe Malarciuc... Un impact extraordinar au Seratele de Creație de la Sala cu Orgă din Chișinău, care au reunit academicieni și mari personalități (Eugen Doga, Mihai Cimpoi, Dumitru Matcovschi, Anatol Ciobanu...) 

Apoi lansează o întreagă rețea de ONG-uri culturale și mass-media, fiind aleasă și realeasă președintele Agenției de Presă a Tinerilor Jurnaliști (1991), președintele Organizației Mondiale a Copiilor Talentați (1995-prezent) cu care a obținut statut participativ la Consiliul Europei (2001-2017), fiind invitată anual la diferite training-uri, reuniuni, festivaluri, conferințe internaţionale, simpozioane, congrese mondiale, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în calitate de poet şi expert, lider de ONG cu statut participativ), fiind și co-fondator a primelor cluburi ale Consiliului Europei; președintele Federației din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO (2000-prezent, fiind membru activ al Federației Mondiale și membru fondator al Federației Europene); președintele Academiei Europene a Societății Civile (2003-prezent),președinte al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație (2017-prezent) și alte structuri moderne ale societății civile cu care a lansat peste 100 de proiecte cultural/ educațional/ sociale, literar/editoriale și mass-media, multe devenite o tradiție, fiind implementate an de an: Festivalului-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț” (regizor și producător 1993-prezent, cu care a lansat peste 30 mii de tinere talente de pe toate continentele), trei ani desfășurând festivalul la București, sub patronajul Președinției, aducând dovada că România e țara copiilor talentați, contribuind astfel la integrarea statului român în UE; fondatorul și editorul Revistei „Micul Prinț” (1992-prezent) și a Ziarului „Copiii Europei” (1997-prezent), primele publicații de cultură română pentru copii și tineret din republică, primele publicații transfrontaliere; desfășoară la Prima Conferință Europeană a Junilor Jurnaliști (Conferința JJ), Conferința Transfrontalieră a Tinerilor (Conferința TT), Summit-ul Tinerelor Talente; Forumul Oamenilor de Creație (FOC), Lecțiile deschise ale poetei Renata Verejanu „EU AM DREPTUL” de la Palatul Național (2010-prezent); Marșul Voluntarilor pentru Pace, Întâlniri de Elită, Asambleea în Deplasare a Tinerilor Europeni; Caravana Culturii Păcii, prima caravană din est spre vest, care porni de la Chișinău, și cu care trecu din țară în țară, din capitală în capitală, până la Consiliul Europei (Strasbourg) și UNESCO (Paris), unde membrii caravanei au fost primiți de înalte oficialități, și multe alte proiecte unice cu care schimba mentalități.

 Debutul literar îl face pe când era elevă, în presa locală cu poezii și proză scurtă. În presa republicană debutează în 1969, ziarele Tinerimea Moldovei, Cultura, Învățământul public, Chișinăul de seară, Literatura și Arta (pe timpul lui V. Teleucă) …revistele Moldova, Femeia Moldovei, Columna (condusă de V. Dumbrăveanu)… fiind edițiile care au susținut publicarea poemelor scrise totalmente altfel decât era îmbâcsită presa de la Chișinău. Editorial debutează cu volumul de poeme „Până la dragoste” (1979), carte tradusă apoi în limba rusă și editată la editura Garda Tânără (Molodaia Gvardia), Moscova, dintre miile de cărți înaintate în concurs de editurile din URSS, cartea Do liubvi e una dintre puținele care obține premiul concursului - Premiul Literar Unional „Maxim Gorki” (1983). Este prima poetă a generației 70-iste care s-a bucurat de înalta apreciere a creației sale la Conferințe științifice de la AȘM, Simpozioane la instituții universitare, expoziții de carte: Expoziții-Eveniment „Poetul Dintre Milenii” la Biblioteca Națională a Moldovei; Expoziția „Renata Verejanu, Poetul Dintre Milenii” de la Parlamentul republicii, Săptămâna Poeziei cu Renata Verejanu, Zilele Poeziei Moderne cu Renata Verejanu... sute de lansări de carte. Zeci de cărți de poezii, interviuri, maxime și cugetări, romane au obținut premii la Saloane Internaționale de Carte de anvergură din republică și de peste frontierele ei. 

    E protagonista Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, lansat în 2014 de Academia Europeană a Societății Civile. În 2010 a primit înalta demnitate de stat Om Emerit al Republicii Moldova. Pentru susținerea acestei distincții stă argument și opera sa: peste 70 de titluri de carte de autor (volume de versuri, romane, interviuri, eseuri, pledoarii, opinii, cronici, maxime și cugetări, portrete, proză filosofică). În prima toamnă de pandemie începe editarea încă a 33 de cărți în Colecția ”Generația Dintre Secole”, astfel atingând cifra de 100 titluri de carte de autor. E coautor la alte peste 50 de cărți, Renata Verejanu fiind prezentă în enciclopedia Femei din Moldova (2000), în calendarele naționale a marilor personalități, în antologii a celor mai mari poeți români traduse în limba engleză și editate în România, SUA, Australia. Criticul literar Ion Ciocanu (redactorul plachetei de debut), o considera pe poetă „cu un pas înaintea timpului său, a generației sale”. Cartea legendă, constituită din cinci manuscrise reținute zece ani și editate de editura unică (a statului) în volum antologic Ofranda omeniei, în 1989, cu grafie chirilică, e prima antologie a unui poet basarabean al secolului XX, care dă riposta unui regim odios, regimului totalitar, volum care peste decenii trece cu demnitate frontierele republicii, fiind editată în colecția Opera Omnia la ed. TipoMoldova, Iași. În prezent Ofrandă omeniei a ajuns la ediția a 6-a, fără ca în poeme să se redacteze o virgulă sau o silabă, volum care prin abundența de idei curajoase, prin originalitatea metaforelor a inspirat 60-tii, 70-tii, 80-tii și continuă să inspire generațiile mileniului trei de pe ambele maluri ale Prutului. „La apariţia Ofrandei omeniei am ştiut că sunt unul dintre poeţii adevărați ai generației dintre secole”, recunoscu mai târziu poeta, neaderând la nici o grupare. Pentru dorința de a fi liberă și independentă a plătit scump. În acei ani de apogeu ai totalitarismului, Renata Verejanu era poetul „generației de pe linia întâi a renaşterii naționale”, cărei ia zis: „generația dintre secole”. 

 Ofrandă omeniei, afirmă acad. Mihai Cimpoi, a fost și rămâne mai mult decât un volum, e ars poetica scriitoarei. În prefața la a doua antologie „Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”, acad. Mihai Cimpoi constată: „Dincolo de catagrafierea ripostelor morale și a fiziologiilor sociale, de cardiograma timpului însuși – bolnav, vitreg, măcinător – adevărat timp bacovian ce înstrăinează ființa, o „ostenește”, o încarcă cu nervi, ceea ce conturează un portret de grup, dăm de un autoportret al poetei, surprinzând în registre diferite – de clipe frumoase „goetheene”, de inspirație lirică pură, de „mici bucurii”, de „convorbiri cu florile”, de „colind de la mama”, de „gestul timpului”, de „cântece de crizantemă”, de „sondele iubirii” ce storceau „ecou fierbinte”, de „mirare a inimii”. În alt pasaj istoricul literar zice: „Nota individuală puternică o dă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări / neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar al poetei, punerea în cumpănă valorică și morală a tot ce se întâmplă și a tot ce i se întâmplă. Umbra zeiței Themis e în fiecare rând, în fiecare mărturie, în fiecare trăire, în dialogul permanentizat cu Celălalt căruia i se adresează mesajul. „Cerul zilei” care lovește „cerul nopții” stârnește o reacție sufletească aparte. În lupta în care e angajată nu poate să accepte condiția de învinsă: „Și mă simt în toate învinsă, / dar supusă nu pot fi. / Sunt datoare c-o iubire / clipei în care voi muri.” E o emoționantă mărturisire aici, cu valoare de conduită morală”. Cu multă responsabilitate, în final exegetul afirmă: „Un alt merit deosebit al Renatei Verejanu este acela de a cultiva formula poeziei de inspirație socială și națională, în spiritul Leonidei Lari sau Anei Blandiana. Ea imnifică paternii spirituali (Ștefan cel Mare și Sfânt, Eminescu), adresează ode democrației și Europei (Tinerețea Europei adună hrană Păcii mondiale), elogiază dorul de Spania a lui Federico García Lorca, își plânge împreună cu neamul destinul: „Sufletul meu retras în cearcăne grele,/ Nesupus învățăturii lui Karl Marx, –/ Numără zilele – bârne pilite-n surcele/ Sărăcite-n culori, adevăr... sânge ars /Jalea unui popor, a unei lumi învinuite... /Jale, venind din dezordine, din apocalips, /Sfârtecă efemere uși zăvorâte... /O, cinstea și dorul meu neînvins...” (Noțiune de neam, 1980).

 Opera poetică și activitatea Renatei Verejanu au fost apreciate de critici și istorici literari, oameni de cultură, scriitori din Moldova, România, Canada, Italia, Germania, Federația Rusă, Olanda, Danemarca, Ucraina, Chile, Bulgaria, Franța, Australia: acad. Mihai Cimpoi, acad. Ion Druță, acad. Eugen Doga, acad. Anatol Ciobanu, acad. Dumitru Matcovschi, E.S. Ion Brad, E.S. Nicolae Mareș, dr.hab.Ion Ciocanu, dr. hab. Aliona Grati, dr.hab. Mihai Dolgan, dr. hab. Vasile Bahnaru, dr.Veronica Popa, dr.Gheorghe Bădărău, dr.Tatiana Butnaru, dr.Laura Tugarev, scriitorii: Ovidiu Bufnilă, Gheorghe Malarciuc, Leonida Lari, Anatol Codru, Alexandru Cozmescu, Liviu Damian, Ioan Barbu, Romeo Tarhon, Daniel Ioniță, Anatol Moraru, Victoria Milescu, Iurie Colesnic, Melania Cuc, Anatol Ciocanu, Victor Teleucă, Mihail Hazin, Galina Codreanu, Teodor G. Calcan, Vera Crăciun, Victor Ladaniuc, Victor Prohin, Liliana Liciu, Ion Proca, Andrei Dumbrăveanu, Claudia Partole, Vasile Popovici, Lidia Grosu, Maria Filipoiu, Nina Slutu-Soroceanu, Irina Stavschi, Alexandra Iunco, Vasile D. Ciubuc, Elena Șatohina, Angela Olărescu, Petre Rău, Alexei Rău, Laurențiu Bădicioiu, George Călin,Tatiana Scripa, Petru Hasnaș, Ana Maria Gîbu, Lidia Kulilovschi, Nina Josu, Mariana Ghermis, Alexandrina Vlas, Lidia Ungureanu, Corin V. Petraru, Elena Tamazlâcaru, Tatiana Scurtu-Munteanu, Galina Matcovschi, Lidia Ursalovschi, Ana Amoșii, Magda Hărăbor, Liuba Pamparău, Cătălina Rotaru, Alina Osipov, Oana Anca Preda, Constanța Abalasei Donosa, Anatol Cobencov, Galina Furdui, Ion Ifrim, Cristina Maria Firoiu, Ion Cuzuioc, Galina Erșova, Maria Tonu, Lionel Vinour, Tudor Palladi, Mario Castro Navarrete, Alexandr Mihailov, Plamen Iordanov, Arcadie Suceveanu și mulți alții. 

 SCRIERI: Până la Dragoste, Chișinău, 1979, Virgula amendată, Oameni dragi, Drum spre adevăr, Fără erou însemnat, Dreptul de mamă, Acest timp al iubirii, La o margine de ieri, Renata Verejanu, 101 poeme, București, 2009; În lumea Renatei Verejanu, Maxime şi cugetări, 2010; În lumea Renatei Verejanu, Interviuri, 2010; În lumea Renatei Verejanu, Societatea Civilă; Colindele iubirii, 2011, Opinii, despre un secol mizerabil şi politicienii săi; Generaţia dintre secole (portrete); Pledoariile Renatei Verejanu; Chişinău-Bucureşti, Bucureşti-Chişinău, 2012; Provocaţi-mă… să devin genială, 2012; Iubesc... , Metafora nemuririi, Plâng flăcările-n mine, Iubirea pe toate le vede, Geniul invizibil (roman), romane și poezii pentru copii: Soarele pătrat, Eu am dreptul, Cadoul florii; antologiile: Ofranda omeniei, 1989, din cinci cărţi reținute 10 ani; Eu am ştiut să fac din viaţa mea o sărbătoare, 2012; Poetul Dintre Milenii (600 pag.), Colecţia „Ofranda omeniei”– din nouă cărţi în 3 volume; a Munci, a Iubi, a Trăi (2007); Vânzătorul vârstelor, Stema destinului, 2007, Colecția „Generația Dintre Secole” 33 volume, OPERE ALESE în 12 volume. Creația tradusă în alte limbi: Do libvi, Moscova,1982, На ненависть только себя не потрачю, Chișinău, 2012 ; In the world of Renata Verejanu, Interviews, Chișinău, 2012 ; In the world of Renata Verejanu, Savings and Thinkings ( Ch., 2012); The invisibil genius of the Basarabian literature: Poetry of Renata Verejanu, read again after years (2012), The invisibil genius of the modern literature: В час когда кто-то любит тебя (2017), KUSS (2017). Renata Verejanu e membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova din 1990, președinte al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație din 2017, Om Emerit al Republicii Moldova. Autoarea se bucură de Biobibliografia „Poetul metaforei în flăcări – Renata Verejanu” (editată de Biblioteca municipală B. P. Hașdeu, în colecția „Memoria Chișinăului, 2012/2013, de monografiile „Geniul invizibil al poeziei moderne. Anul Renata Verejanu” (2017), „Poeta Renata Verejanu e mama mea” (2018, 2020), „Eu am știut să fac din viața... Monografie colectivă. (2023), „Regina Poeziei” (Dedicații R.V.) și de cele zece și următoarele volume de Antologii ale Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu” și alte studii și reflecții critice.

Cronicar, 

Dedicație pentru Ambasadorul Culturii Păcii

 

  Geta Lipovanciuc

Tu venit-ai  să  scrii! 

                  (dedicată  scriitoarei Renata Verejanu) 

În miez de-aprinsă toamnă, flămândă a te naște,

Un pui rănit venit-ai, din lumile adânci,

Strângând  cu brațul fraged și ale sorții moaște

Mireasma durei pietre, zidită-n roi de stânci. 

Salvatu-ți-ai poporul, secându-ți râul frunții,

Pe sumbre baricade, ce fostu-ți-au popas.

Și, dacă-n astă toamnă nu ți se-nchină munții,

E doar de-atât că-n fața-ți și norii s-au retras. 

În răni dezmoștenite pe sfânta creastă-a limbii

Vărsat-ai limpezimea metaforei din gând.

În foc nestins de astre ți se închină iambii,

Pe câmpuri nefertile și secete-nvingând.

Când umbre mici de stufuri ploconul îți consacră,

Tu, pururi verde bradul, ești temelie-n zid.

Și tron ți-e limba țării și stăpânirea-ți sacră,

Când suplinit-ai vasul cu miru-ți stors din rid. 

Cu greu, dar sfârtecat-ai aducerile-aminte,

Să poți, ca și ostașul căzut pe Maraton,

Să-ncui tristețea țării în ceață de morminte,

Când plânsu-i făr-pereche îți deveni canon. 

Pe-același cer cu stele, tu – astru-n haina lunii,

Luci-vei nemurirea cu sufletu-ți matern

Și dăinui-vei veacuri, ca neam de vechi gorunii,

Ce-au plăsmuit nădejde în trunchiul lor etern. 

 Cu cordu-ți din granituri de viță veche, -aleasă,

Smeri-vei pe-nsetații și prinșii în sclavii. 

Și, dacă hărăzit e să nu devii mireasă 

A Cerului, de-atât e, că mai ai mult să scrii!   

Renata Verejanu lansează noi cărți

 

https://www.moldpres.md/news/2023/01/31/23000746

MOLDPRES

Poeta Renata Verejanu a lansat câteva cărți

12:51 | 31.01.2023Categorie: Cultură

Chişinău, 31 ian. /MOLDPRES/. Chiar la început de an, poeta Renata Verejanu, Om Emerit al Republicii Moldova, deținătoare a mai multor premii literare, vine cu patru cărți noi, apărute recent la o editură din Chișinău, relatează MOLDPRES.

Solicitată de agenție, Renata Verejanu a afirmat că cele patru cărți de poezii - „Al cincilea anotimp, femeia...”, „Înnobilarea acestei lumi”, ”Saisons de mon âme”, „Până la dragoste” au fost lansate la Biblioteca „Hristo Botev” din capitală, fiecare volum are câte un tiraj de 100 de exemplare. „Primele trei titluri de carte au câte 200 de pagini și, pe lângă poeziile proprii, conțin lucrări ale Inei Stana Rebigan (România) și Cristinei Maria Nița (Italia), artiști plastici originali, care au obținut trofeul la secțiunea „Poezia în viziunea artiștilor plastici” în cadrul Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, de unde a și pornit această frumoasă colaborare”, a precizat poeta.

Potrivit sursei citate, cartea „Al cincilea anotimp, femeia...” are o postfață de scriitorul român Ovidiu Bufnilă, care menționează, între altele, că „Renata Verejanu este o poetă a Speranţei. Ea construieşte acolo unde alţii dezidesc. Este o luptătoare adevărată. Iar poezia ei este strigăt, dangăt de clopot, larmă de iubire”.

„Volumul ”Înnobilarea acestei lumi”, a cărui primă ediție a obținut premiul „Poetul care înnobilează lumea”, s-a epuizat în câteva luni. Iată de ce m-am văzut nevoită să scoatem de sub tipar ediția a 2-a. „Până la dragoste” e cartea de debut, apărută în 1979, la Chișinău. Și, neavând nici un exemplar, am editat ediția a 2-a, și tirajul întreg îl voi dărui bibliotecilor care nu au cărțile mele. Lucrarea bilingvă română/franceză „Saisons de mon âme” („Anotimp sufletesc”) se constituie din poezii din diferiți ani, traduse în limba franceză de autori din Franța, România și Moldova”, a afirmat scriitoarea.

Renata Verejanu s-a născut la 22 octombrie 1947, în s. Verejeni, Ocnița. A debutat cu cartea de poezii „Până la dragoste”, în 1979. Au urmat volumele ”Ofrandă omeniei”, ”Metafora nemuririi”, ”Virgula amendată”, ”Vânzătorul vârstelor”, ”Stema destinului”, ”Plâng flăcările-n mine”, ”Iubirea pe toate le vede”, „Chișinău-București, București-Chișinău”, ”Provocați-mă, să devin genială”, ”Colindele iubirii”, romanul ”Geniul invizibil,” antologiile ”Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”, ”Poetul dintre milenii”, Opere Alese în 12 volume. Acum poeta lucrează la propria colecție „Generația Dintre Secole” în 33 de volume de poezii, nuvele filosofice, interviuri, opinii,  pledoarii, maxime și cugetări, eseuri. Primele cărți din această colecție au fost prezentate la recenta expoziție-eveniment de la BNRM. Renata Verejanu a editat până acum 75 de titluri de carte pentru copii, tineret și adulți.

Din poezia Renatei Verejanu

 CE HAINE FRUMOASE MAI POARTĂ IUBIREA…

Ce haine frumoase mai poartă iubirea...

Doar ei îi stă bine în chipul oricui:

Şi-a celui ce zilnic respinge mâhnirea,

Şi-a celui pe care nu poţi să-l supui.

Ce haine frumoase... Mă-mbrac în iubire...

Şi ura se-nvârte, în juru-mi, aiurea ades,

Şi cerul proptit pe înalt mai stă să se mire:

Să vadă cum ştiu din trupu-mi să ies...

Şi intru-n iubire, în haina senină, aleasă...

Intru-n iubire pe-o viaţă, pe-un veac...

În clipa când lumea îmi zice mireasă

Alături de cel ce-mi e ca un leac.

Ce haine frumoase mai poartă iubirea...

 

 

QUELS BEAUX VÊTEMENTS L'AMOUR PORTE… 

Quels beaux vêtements l'amour porte...

Seulement, lui, il va bien à tout le monde:

À celui qui rejette quotidiennement le chagrin,

Et à celui que vous ne pouvez pas soumettre.

Quels beaux vêtements... ! Je m'habille en amour...

Et la haine tourne autour de moi ou ailleurs

Et les cieux soutenus par le haut s’étonne:

Pour voir comment je savais sortir de mon corps...

Et  en amour, dans un habit serein, choisi...

J’entre en amour pour toute la vie,

Pendant un siècle, quand tous disent la mariée…

Avec celui qui est comme  la pomme bénie.

Quels beaux vêtements l'amour porte encore...

Anul Revistei „Micul Prinț”

Revista Micul Prinț - 30 ani de la apariția editorială a primului număr a revistei care a făcut o revoluție în mass-media de la Chișinău, și nu doar...

Poeta care înnobilează această lume

 Mesajul video a lui Daniel Ioniță din Australia

Buna ziua, sunt Daniel Ioniță, poet, traducător și președintele Academiei Austro-Române pentru Cultură și de la 17 mii km distanță, de pe țărmul de apus al Pacificului, din orașul Sydney, din Australia, îi urez Renatei Verejanu cele mai alese dorințe și...  La Mulți Ani... La  Mulți Ani! Renata Verejanu.

Pe Renata Verejanu am întâlnito pentru prima dată în vsra lui 2018, în cadrul unei lansări de carte („Basarabia sufletului meu”), la Biblioteca Onisifor Ghibu, din Chișinău. Erau acolo Vitalie Răileanu, directorul bibliotecii, Arcadie Suceveanu, colega mea în ale publicisticii Maria Tonu din Canada, Leo Botnaru, Ion Cuzuioc, Traian Vasilcău și mulți alții... Era prezentă acolo aproape toată floarea cea vestită a poeziei contemporane din Republica Moldova. Am realizat atunci cât de apreciată este poezia și cât de iubiți sunt poeții în Basarabia, e foarte probabil ca zicala „Moldoveanul s-a născut poet”, să fi fost zisă mai întâi la Chișinău...

Renata Verejanu n-a rostit decât o scurtă prezentare la acel eveniment, dar strălucirea ei aparte ca om, ca prezență, m-a impresionat în mod deosebit. Am avut apoi ocazia să stăm mai multă vreme de vorbă la una dintre terasele din Chișinău, ocazie cu care mi-a dăruit volumul Poetul Dintre Milenii. Expresia directă, temele curajoase, poetica aleasă, m-au făcut să traduc mai multe din poeziile ei în limba engleză.

Am spus că am întâlnito pe Renata Verejanu în 2018, dar de cunoscut ca poet, ca om de cultură, o cunoscusem cu câțiva ani mai înainte, când prietenul meu din sidnei profiliticul publicist și scriitor, GR, președinte  oor al academiei prin 2012, cred că era, mi-a atras atenția asupra artei poetice a Renatei Verejanu. Lucram atunci la volumul Testament, Antologie de poezie română, an of  pe care-l traduceam și editam la editura Minevra din București, și care cuprindea pe cei mai importanți poeți de limbă română de la clasici la contemporani.  În dorința de-a include poeții cei mai semnificativi de peste Prut (de peste ocean, aș zice) m-am sfătuit cu George Roca, care, în maniera lui debordantă, mi-a zis: „Vezi, nu cumva să n-o incluzi pe Renata Verejanu”. Vedeți, sunt oameni de creație, poeți, pe care îi citești, apoi peste un timp îi uiți, alții îți rămân în memorie undeva la periferie. A treia categorie, foarte puțini, vor străluci pentru tine, pentru sensibilitatea ta artistică cu o lumină aparte.

Renata Verejanu nu este doar un poet, deși, dacă ar fi scris doar poezie, poezia ei ar fi de ajuns pentru a fi considerată o scriitoare fanion a vremurilor noastre. Însă gândindu-mă la acea conversație în seara de vară de la Chișinău, amețesc aproape gândindu-mă la câte lucruri am discutat cu Domnia Sa, despre preocupările ei de zi de zi: publicistică, organizarea de festivaluri artistice internționale, inițiative în domeniul sociale, reviste literare, char și reviste pentru copii și multe altele.

Renata Verejanu este o instituție, iar realizările ei se remarcă nu doar prin multitudine ci mai ales prin calitate și amplitudine. 

Poeta luptătoare, omul capabil, stăpân pe situație, chiar și în fața crizelor și pericolelor, să ne gândim/amintim de anii 1980-1989, Renata Verejanu a făcut mai mult pentru cauza egalității și justiției sociale decât mii de demonstrați pe străzi, fără ca să aibă asta în plan, ci pentru că așa este ea: hotărâtă, curajoasă, vizionară, un strateg, lider iminent, dar și plină de compasiune, de grijă practică pentru semenii săi, pentru copii, pentru societate în general. De multe ori ea reușește mai bine decât 50 de bărbați la fel de deștepți, capabili, calificați, să-și transpună viziunile în pratică. Vedeți, mulți avem viziuni, idei, mulți venim cu planiuri foarte înalte. Puțini dintre noi reușesc să le pună în practică și să le ducă la un sfârșit plin de succes, precum îi reușește Renatei Verejanu.

Este un om de la care am avut și continui să am de învățat.

Am spus că voi recita două din poemelr Renstei Verejanu, din volumul Testament, 400 de ani de poezie românescă, volum care a obținut un important premiu la Gaudeamus.

Pentru cei care cunoașteți ambele limbi, o să puteți vedea în ce măsură poetica eminentei sctiitoare a traversat spre o altă cultură, spre o altă lume...

Daniel Ioniță, Sidnei, Australia

22 octombrie 2022

https://www.youtube.com/watch?v=awyZtIvXYGE

Caravana Culturii Păcii la CRĂCIUNUL OAMENILOR de CREAȚIE

 Poeta Renata Verejanu i-a ajutat pe semenii săi să se descopere, sî aibă dragoste de viață și de oameni... CRĂCIUNUL OAMENILOR de CREAȚIE e unul din evenimentele prin care arată lumii ce oameni frumoși și talentați are Chișinăul, Moldova

 

Caravana Culturii Păcii la Expoziția-Eveniment a Renatei Verejanu

EU AM ȘTIUT SĂ FAC DIN VIAȚA MEA O SĂRBĂTOARE

 Expoziția-Eveniment: „EU AM ȘTIUT SĂ FAC DIN VIAȚA MEA O SĂRBĂTOARE”

Una dintre cele mai reprezentative personalități ale literaturii contemporane din Basarabia, poeta Renata Verejanu, își numără toamnele aurii, doldora de metafore, la un eveniment de excepție, desfășurat de Biblioteca Națională a Republicii Moldova: Expoziția-eveniment „Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”.

Bucuroși să o felicite pe poeta luptătoare cu ocazia frumoasei aniversări și a vernisării expoziției inedite, au onorat evenimentul oameni de cultură, ziariști, profesori, elevi, dar și mai mulți scriitori din Moldova și România, care au inundat-o pe protagonista evenimentului cu coșuri cu flori și urări de sănătate și inspirație: acad. Mihai Cimpoi, președintele de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova, Victor Prohin și Ion Anton, membri ai Consiliului de Conducere al Uniunii, Galina Furdui, Tudor Palladi, Lidia Ungureanu, Ion Diviza, Vasile Căpățână, Constantin Olteanu, Andrei Viziru, Valeria Dascăl, Nicolae Roibu ș.a. – membri ai USM, Vera Crăciun (Galați), membru al Uniunii Scriitorilor din România, Galina Codreanu, Geta Lipovanciuc, Eugenia Zabulica și Veronica Simionica Hasnaș (Bălți), Ecaterina Iurcu, Valeriu Mocanu, Angela Olărescu, Anatol Caraman (Mereni, Anenii Noi), Ion Prisăcaru, Petru Hasnaș, Ion Tataru, Daniel Verejanu - toți membri ai Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație. Cei care nu au putut să vină la vernisarea expoziției au expediat mesaje video: Daniel Ioniță (Australia), Maria Tonu (Canada), Daniela Maier (Franța), Corin V. Petraru (Germania), Cristina Maria Nița (Italia), Mihaela Dindelegan (Oradea), Romeo Tarhon (București), Ina Stana Rebigan (Giurgiu), Natalia Mazîlu-Miron (Văratic) și mulți alții.

Punctul culminant al evenimentului anului -  elevii de la Gimnaziul „Adrian Păunescu”  care, în cadrul unui mini-spectcol au recitat toate poemele din cartea pentru copii „EU AM DREPTUL”, au felicitat-o pe poeta de pe linia  întâi a  renașterii și a procesului de democratizare, au acoperito cu flori și au cântat excepțional „Azi e Ziua ta”. 

Reporter „AMP-International”

24.10.2022, Chișinău

Caravana Culturii Păcii la un Festival de Poezie

 

Caravana Culturii Păcii la Hramul Chișinăului