vineri, 12 septembrie 2025

Evenimente în această toamnă

 

 Evenimente cultural-educaționale în primele zile ale toamnei












Ediția a XII a Festivalului Internațional de Poezie                              „Renata Verejanu”

Academia Euopeană a Societății Civile (Academia ESC), autorul proiectului, în parteneriat cu Institutul de Filologie al AȘM și Compania ”Teleradio-Moldova”, în 2014 a lansat în capitala moldavă un proiect unic: Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, pentru a susține creația renumitei scriitoare care lipsea cu desăvârșire în librăriile și bibliotecile din țară. Totodată, festivalul a devenit un bun al oamenilor de creație din diasporă și al îndrăgostiților de frumos din spațiul limbii române. La urmptoarele ediții au aderat alți zeci de parteneri, de la Ocnița până la Cahul, din România și nu doar.

Cea de-a XII ediție a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, desfășurată în prima duminică a lui septembrie 2025 la Chișinău, a reunit la  Biblioteca Municipală  B.P.Hașdeu, Biblioteca „Transilvania” - poeți, eseiști, artiști/declamatori, traducători, compozitori, interpreți, artiști de teatru și cinema, artiști plastici din diferite generații, diferite țări, de diferite cetățenii. Pentru participanții din Australia, Canada, Danemarca, Germania, Franța, Israel etc. care nu au putut fi prezenți la Chișinău, festivalul s-a produs online. Și cu prezența fizică a participanților din Elveția, Italia, mai multe orașe din România și Republica Moldova.

Printre învingătorii ediției a XII-a se numără doi copii foarte talentați Alexandr Rurinchevici, Ocnița și Maria Andronic,  Călărași, Secțiunea „Poezie recitată”, descoperiți și lansați la nivel național și internațional.  

Cei mai  mulți participanți cu premiii sunt la Secțiunea „Poezie de autor”, ca să numim doar o parte: poeții Nina Lavric (Elveția), Veronica Simionica Hasnaș (Bălți), Maria Dodu, Marioara Vișan, Italia,Natalia Mazîlu-Miron (Varatic), Florentina Danu (Brașov),  Angela   Mândâcanu, Roxana Elena (Slobozia, România), care au obținut trofeul festivalului, Marin Rada (Slatina, România), Lidia Zadeh (București), Petru Hasnaș, Mihai Babei (Iași), Cristina Maria Nița (Italia), Vlad Badrajan, eleva Olesea Cebotari, studenta Florina-Loredana Dobre (Constanța),  profesoara Vetina Dumitru (Râmnicu Sărat), Nina Ojog (Râșcani), Eugenia Micu (Deva). Ion Prisăcaru, Diana Rîbac... care au împărțit Premiul II și III, fiecare a primit și câte o medlie. La această secțiune mai mulți participanți au obținut Premii Speciale și minunatele diplome cu Membrii Juriului Internațional.

 La Secțiunea „Poezia în viziunea artiștilor plastici” trofeul a fost obținut de dna Ina Stana Rebigan (Giurșiu), care a avut și o expoziție de lucrări „Poezia Renatei Verejanu în viziunea artiștilor plastici” deschisă la 29 august 2025, la Biblioteca Transilvania.

La Secțiunea „Compoziție, Interpreți”, premiile au fost desemnate poetei Natalia Bradu, Bălți, compozitorului Vitalie Popovici și Interpretului Daniil Șironga.

Ediția a XII-a a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu” a fost dedicată Aniversării de 30 de ani de activitate a Orgnizației Mondiale a Copiilor  Talentați (OMCT).   Exegetul blagian, Daniel Verejanu, directorul Festivalului și coodronatorul acestor două proiecte, pe umerii cărui a revenit peste 50% de muncă, împreună cu membrii juriului, prezenți la eveniment, a înmânat 11 trofee,  12 medalii și  peste 50 de Diplome minunate ale acestei ediții. Dar nu a uitat să înmâneze și frumoasa Antologie a festivalului, volumul al XII, color, cu materialele învingătorilor acestei ediții.

Deoarece o mare parte a membrilor Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație (UIOC) au participat la ediția a XII a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”, evenimentul a continuat în partea a doua a programului de activități cu Gala Premiilor UIOC.

La  Secțiunea „Carte de poezii”, editată în 2024, Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație a fost acordat poeților: Marioara Vișan. Italia, pentru cartea „Printre poeme de suflet”, Getei Lipovanciuc, pentru cărțile „În brațele mântuirii, La braț cu sufletul”, Veronica Simionica Hasnaș, Bălți, pentru cartea „În umbra dorului”, Ninei Lavric, Elveția, pentru cartea „Plaiule, tezaur sfânt”, Mariei Dodu, pentru cartea „Plaiule, tezaur sfânt”, Dianei Rîbac, pentru cartea „Trandafirul”, Ninei Ojog pentru cartea „Picături de suflet”, Ludmilei Maciuga, Italia, pentru cartea „Mireasmă de leac”,  epigramistului Ion Cuzuioc, pentru cartea „Prin stativele poeziei”,  Ion Cuzuioc și Andrei Grădinaru, pentru cartea „Muguri  înfloriți”, 

Secțiunea „Carte de proză”, editată în 2024, Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație l-au obținut scriitoarea Valeria Dascăl,  pentru cartea  „Să vezi Parisul”, Mirela Penu, București, „Scrie pe cer. Povestiri din România”, Anatol  Caraman, Mereni, pentru cartea „Din a  cuvântului lumină”, Angela Mândâcanu, pentru cartea „Eugen Doga”., și Jurnalista Raia Rugac, pentru cartea „Zidari întru veşnicirea Neamului”.

Secțiunea „Artiști plastici”, pentru activitate inspirată participare la expoziții de anvergură în 2024, Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație a fost oferit artiștilor  Ina Stana Rebigan, Giurgiu,  Cătălina Codreanu, Barcelona și Cristina Maria Nița, Italia.

Secțiunea Jurnaliști, penru activitatea anului 2024, Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație l-au obținut Galina Codreanu, journalist TV și Andreea Arsene, Danemarca.

Secțiunea „Coregrafi, Dansatori”, Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație pentru activitate rodnică în 2024, participarea la concursuri naționale și internaționale, l-a obținut coregraful Serafima Prodan.

Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație, pentru spectacolele muzical-literare, 2024, a mers către poetul, regizorul, compozitorul Ion Prisăcaru, interpretele Gabriela Tocari, Liliana Cazacu, Ludmila Rotaru, Camelia Florescu, București, Ala Caștelean, Cernăuți, Angela Mocanu, Barcelona, compozitoarea și profesoara Olga Mațarin Trudov, compozitorul Adrian Beldiman, trubadurul Valeriu Mocanu, interpretul Iulian Urlea, Giurgiu.

Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație a fost oferit mai multor membri activi pentru activitatea anului 2024, în diverse domenii: acad. Ion Tighineanu, poeților Tudor Palladi, Viorica Toacă Osipova, Natalia Mazilu Miron, Varatic, Petru Hasnaș, Eugenia Zabulica, Bălți, Ecaterina Iurcu, Petru Rotaru, Mariana Dicusară, Edineț, poetei traducătoare Svetlana Grigoriev, Israel, Natalia Bradu, Bălți, Vlad Badrajan,  Marin Rada, Slatina, România, Corin V Petraru și Petre Jipa, Germania, Ion Tataru, Victor Rusu, scriitorii și editorii Romeo Tarhon, București și Mariei Tonu, Canada, poet și traducător Daniel Ioniță, Australia, artistului de teatru și cinema  Victor Voinicescu, Paris, vocaliștilor Angela Mocanu, Barcelona, Tatiana Badan și Massimo Leurini (Italia), profesorului Constantin Harabor, București etc...

Premiul Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație, Secțiunea „Parteneri”, a fost înmânat Dnei Parascovia Onciu și Dnei Ludmila Capița (de la Biblioteca „Transilvania”).

Coordonatorul de proiecte Daniel Verejanu, membrii echipei Carolina Alexandru și Malvina Marfin - au primit câte un premiu pentru proiectele implementate în 2024.

Cărțile, lucrările oamenilor de creație, participanți la Gala Premiilor UIOC au fost prezentate la Expoziția-Eveniment „Oamenii de Creație și Limba Română” (inaugurată la 29 august și va fi deschisă până la 29 septembrie) la Biblioteca „Transilvania” din capitală, unul dintre partenerii actualei ediții. 

Câteva cuvinte despre protagonista Festivalului Internațional de Poezie

     Poeta și activistul civic Renata Verejanu, protagonista festivalului, a riscat cu viața sa și a celor apropiați, fiind unul dintre primii scriitori de pe linia întâi a renașterii naționale și a procesului de democratizare, a fost în echipa de șoc, precum afirmă poetul Arcadie Suceveanu. Este licențiata a mai multor facultăți, a făcut stagii la Strasbourg, Paris, Atena, a activat 14 ani la două ministere, este fondatoarea primelor structuri ale Societății Civile din Republica Moldova: Cenaclul „Grai Matern” (1988), Agenția Tinerilor Jurnaliști „AMP-Internațional” (1991), Revista „Micul Prinț” (1992), Organizația Mondială a Copiilor Talentați (1995) cu cartierul general la Chișinău și statut participativ la Consiliul Europei (2021-2017), Ziarul „Copiii Europei” (1997), Clubul Consiliului Europei (2000), Federația din Moldova a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO (FMACCU, 2000), Academia Europeană a Societății Civile (2003), Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație (2018) ș.a., toate cu personalitate juridică, înregistrate la Ministerul Justiției, asociații cu care a lansat și  implementat peste 100 de proiecte de nivel național și internațional.  

 Renata Verejanu, scriitoarea cu un stagiu literar de peste 50 ani, este autoarea a peste 70 titluri de carte (de poezii, romane, proză filosofică, eseuri, portrete, opinii, pledoarii, interviuri, maxime și cugetări…), multe dintre ele premiate la Saloane Internaționale de Carte de anvergură din țară și de peste hotare (”Până la dragoste”, 1979,”Ofrandă omeniei”, ”Acest timp al Iubirii”, ”Metafora nemuririi”, ”Iubirea pe toate le vede”, „În lumea Renatei Verejanu. Maxime și cugetări”, ”Provocați-mă să devin genială”,”Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”, ”Poetul dintre milenii”, ”Înnobilarea acestei lumi”, romanul ”Geniul invizibil” ș.a.).   

     Activitatea scriitoarei a fost înalt apreciată cu nenumărate premii literare, multe evenimente literar-cultural-educaționale îi poartă numele: „Anul Renata Verejanu” 2017, lansat de Centrul Academic Internașional Eminescu, Anul „Renata Verejanu” la Biblioteca „Hristo Botev”, „Zilele Poeziei Moderne cu Renata Verejanu”, 2018, Festivalul „Renata Verejanu” la Biblioteca raională din Ungheni, cu premii și titluri onorifice, având Premiul „Omul Anului” al Companiei Teleradio-Moldova, Academician de Onoare al Societății Civile, Ambasador al Culturii Păcii, Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, Premiul Uniunii Scriitoriulor din România și Premiul de Excelență și „Antologia de Poezii a Anului”, la Concursul de Creativitate Literară, Bacău, România, 2018, și multe alte premii importante... Scriitoarea Renata Verejanu este prima între colegii de condei 70-ști, 80-ști etc., opera cărei a fost înalt apreciată la cele mai multe Conferințe științifice personale la Academia de Științe a Moldovei, Simpozioane la instituții universitare, colegii și biblioteci publice, Expoziții-Eveniment la Biblioteca Națională a Republicii Moldova (2017, 2022) și Parlamentul Republicii Moldova (2017). Ci poeta Renata Verejanu susține că medalia „Regina Poeziei” e cea mai importantă distincție, cel mai drag premiu, căci e o medalie unică și e oferită de copiii talentați ai capitalei, care o numesc pe poetă „Mama tuturor copiilor talentați ai lumii”.

         Prin deecret prezidențial, poetei Renata Verejanu i s-a decernat distincția/demnitatea  de Stat „Om Emerit al Republicii Moldova” (2010) și, prin decizie guvernamentală, din octombrie 2021, oferindu-i-se Îndemnizația de Merit ce se acordă personalităților notorii pentru realizări deosebite și activități remarcabile în domeniul creației literare. 

Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu” care din 2014, an de an se desfășoară la Chișinău, a așezat Republica Moldova în rândul țărilor care desfășoară asemenea evenimente importante.                

Poeta este membru al Uniunii  Scriitorilor din Moldova (1990) și președinte al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație (2018).

                                               


vineri, 8 august 2025

O carte din mileniul III


 











Una dintre cele mai citite cărți pentru copii 

în primele decenii ale mileniului trei...

marți, 5 august 2025

OMCT la Aniversarea de 30 ani - O întâlnire cu Ministrul Culturii Sergiu Prodan


Luni, 4 august 2025,  liderii Organizației Mondiale a Copiilor Talentați (OMCT) au avut o întâlnire cu Ministrul Culturii, Sergiu Prodan. Poeta Renata Verejanu și Daniel Verejanu, vorbind despre activitatea OMCT din 1995 până în prezent, au destăinuit cum e să fii activist civic pe parcursul a trei decenii în perioada de tranziție din Moldova și ce i-a făcut să nu cedeze.                                   

OMCT, această structură modernă a Societății Civile cu cartierul general la Chișinău și statut participativ la Consiliul Europei (în anii 2001-2017), e cunoscută Ministerului Culturii, deoarece pe parcursul a 30 ani a desfășurat nenumărate proiecte cultural-educaționale, oferind copiilor talentați cele mai de prestigiu scene: Palatul Național „Nicolae Sulac”, Palatul Republicii, Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Casa Radio, Teatrul „Mihai Eminescu”. Unul dintre cele mai îndrăgite proiecte a tinerelor talente e Festivalul-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț”, ajuns la ediția a XXXIII-a. Acest original dialog dintre culturi și popoare, adevărat ambasador al Republicii Moldova în lume, a descoperit și lansat peste 40 mii de tinere talente de pe toate continentele, e singurul Concurs „importat” la București, unde s-a desfășurat trei ani sub patronajul președintelui României (1997-1999), apoi reveni la Chișinău sub patronajul Secretarului General al Consiliului Europei Walter Schwimmer, apoi a lui Terry Davis.

Poeta Renata Verejanu, președintele OMCT, a comunicat pe un ton aparte cum la Spectacolele de Decernare a Premiilor „Micul Prinț”, până la pandemie, invita la Palatul Național și 101 perechi de „prinți și prințese”, copii aflați în dificultate, care nu fuseseră măcar odată pe o scenă, și petrecea cu acești copii Lecțiile Poetice „EU AM DREPTUL” în prezența a două mii de spectatori. Impactul acestui eveniment, desfășurat mai mulți ani, e extraordinar de benefic și azi.

Ediția din acest an al proiectului lui Daniel Verejanu,.ORA „CONSILIULUI EUROPEI”, a fost dedicată Aniversării de 30 ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei. S-a relatat cum au fost selectate liceele din diferite cartiere ale capitalei, cum clasele și-au delegat reprezentanții pentru traininguri și obținerea calității de „expert”, cum în aceeași zi, la aceeași oră: 21 mai 2025, ora 12.00 cei peste 30 experți au ținut, fiecare în liceul său, în clasa sa, o lecție deschisă unică - Ora Consiliului Europei, unde au comunicat colegilor lor despre activitatea și politicile Consiliului Europei. Participanți și beneficiari au fost peste 500 liceeni.

S-a vorbit despre destinul deloc ușor al Revistei „Micul Prinț”, un original proiect transfrontalier al tinerei generații, o frumoasă revistă pentru copii și tineret, realizată de însăși beneficiarii ei deja 33 de ani, o publicație color cu adevărat liberă și indepenentă; despre Conferința Transfrontalieră a Tinerilor cu genericul: „Tinerii Politicieni, Jurnaliști, Economiști, Juriști, Artiști visavis de extinderea UE”, de alte proiecte ale OMCT, devenite o frumoasă tradiție, deși au fost implementate doar pe entuziasm.

Ministrul Culturii Sergiu Prodan a invitat liderii OMCT să revigoreze colaborarea Organizației Mondiale a Copiilor Talentați cu Ministerul Culturii, să aplice la concursurile de proiecte, deoarece acum ministerul e totalmente altul și dorește să susțină cele mai originale proiecte care protejează și promovează patrimoniul cultural material și imaterial național.

La întrebarea reporterului nostru ce poate zice despre această întâlnire, poeta Renata Verejanu a afirmat că „Ministrul Culturii Sergiu Prodan e primul, după ex-ministrul Ion Ungureanu, întâlnirea cu care îți oferă o mare plăcere. Ministrul Sergiu Prodan poate asculta și auzi omul din preajmă. Sper după alegerile din toamnă să rămână în fruntea Ministerului Culturii, or, cultura se dorește a fi diriguită de un om de cultură, precum e domnul Sergiu Prodan”

Reporter „AMP-Internațional”, 

(după Comunicatul de presă al OMCT)














duminică, 13 iulie 2025

ARHIVELE INIMII VOASTRE...

  CE PĂSTRAȚI ÎN ARHIVELE INIMII VOASTRE...


În arhiva mea personală păstrez zeci și zeci de caiete foarte groase: zilnicile pe care le duc zi de zi, apoi manuscrisele cărților mele, ziare și reviste de prestigiu în care am publicat lucrările mele și multe altele...

Mai am o arhivă cu mult, mult mai mare - Arhiva familiei...

În arhiva ONG-urilor pe care le-am creat - păstrez mii de poze de la evenimentele pe care le-am produs pentru semenii mei, banere originale, afișe, trofee, diplome, ziare și reviste în diferite limbi ale lumii, sute de imprimări audio și video de la cele peste 30 ediții ale Festivalului-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț”, lucruri importante și de mare preț de la alte peste o sută de proiecte, cum ar fi ORA CONSILIULUI EUROPEI... ...

Începând cu anul 2007, în data de 9 iunie, celebrăm Ziua Internațională a Arhivelor, o zi dedicată recunoașterii rolului esențial pe care îl au arhiviștii în păstrarea și promovarea memoriei colective. Această zi marchează momentul istoric al constituirii Consiliului Internațional al Arhivelor (ICA), în anul 1948, sub egida UNESCO.

În ultimii ani, Agenția Națională a Arhivelor din Moldova a plasat în paginile de socializare o mulțime de imagini cu marile personalități ale neamului. M-am bucurat nespus să găsesc poze-documente veritabile, cu personalitățile care au fost pe linia întâi a procesului de renaștere spirituală și democratizare, și m-am bucurat să descoper cât de curajoasă a fost poeta Renata Verejanu, mama mea, deși a riscat foarte mult... Toate acestea documente s-au păstrat grație specialiștilor din arhivele țării, profesioniști dedicați, care prin dăruirea și pasiunea lor au contribuit la conservarea identității noastre istorice și culturale, au făcut trecutul mai accesibil prezentului și viitorului.

Dar în arhivele inimii voastre ce păstrați
?

luni, 7 iulie 2025

Renata Verejanu este o poetă a Magiei


                                  Ovidiu Bufnilă

scriitor,  România

 



Renata Verejanu

este o poetă a Magiei

Magia soarelui din fântână

sau despre Magia Speranţei

 

(scurt eseu despre Renata Verejanu)

       

 

  Renata Verejanu este o poetă a Magiei. 

Renata Verejanu este o poetă a Speranţei. 

Lumile ei poetice te cuprind pe negândite. Te prind în vârtejul metaforei. Îţi schimbă până şi numele, respiraţia, gândurile. 

Renata Verejanu are o forţă metaforică rară. 

Ea construieşte acolo unde alţii dezidesc. Ea ridică un fuior de lumină acolo unde alţii cultivă penumbra. Ea se încăpăţânează. Ea luptă. Ea spune. Ea strigă. Metafora ei este ecou. Ecourile pe care le reverberează Renata Verejanu în lumea largă au forţă. Trec prin ferestrele închise. Deschid casele ferecate. Casele gândurilor ferecate.

            Renata Verejanu spune, deschis, răspicat, cu iubire, cu fervoare. 

Ritmul ei poetic devine maiestuos de multe ori. Fanfarele ei trec pe strada mare vălurând cu alămurile lor regimul diurn, regimul nocturn, inima. Inima păstrează un loc central în poezia iubită de Renata Verejanu. Inima ei pulsează. Inima ei transmite lumii întregi mesajul ei de iubire. Inima ei spune tuturor adevărul. Poate că adevărul ei doare. Poate că pe unii îi sperie. Poate că-i chiar îngrozeşte pe unii. Ei şi? 

Renata Verejanu vorbeşte oamenilor despre frumuseţea inimii. 

Renata Verejanu vorbeşte lumii întregi despre frumuseţea iubirii. 

Renata Verejanu vorbeşte tuturor cu o voce curată, limpede, puternică. 

În poematica ei, Renata Verejanu aruncă soarele în fântână pentru ca mai apoi, sorbind apa, oamenii să cunoască Magia.

            Renata Verejanu vorbeşte prin metaforele ei acvatice despre Speranţă. Ea cultiva Magia Speranţei pretutindeni pentru ca cei care trebăluiesc în penumbră să fie puşi în lumină. Magia Speranţei ne prinde pe negândite în văluririle ei aducându-ne mai aproape de adevăr. 

Renata Verejanu ştie că adevărul doare. 

Renata Verejanu ştie că adevărul e incomod de multe ori. 

Renata Verejanu ştie că adevărul arde răul.

Renata Verejanu ştie că adevărul e antidot la nelume, la neiubire, la nelumină. Dar ce e nelumea? Dar ce e neiubirea? Dar ce este nelumina? Magia Speranţei face să ne clocotească sângele în vine. Magia Speranţei ne apără de rău. Magia Speranţei pare să fie şansa noastră de a fiinţa înspre lumină. Acolo ne duce Renata Verejanu, către lumină. Soarele pe care Renata Verejanu îl aruncă în fântână e mai mult decât metaforă. E un semn. E un semn al unei poematici de forţă. E un semn viguros. Pentru că Renata Verejanu nu umblă cu jumătăţi de măsură. Pentru că Renata Verejanu nu face nici un fel de compromis. Ea glăsuieşte în inima magiei. Ea spune în inima magiei. Ea luptă în inima magiei.

            Renata Verejanu este o luptătoare adevărată. 

Iar poezia ei este strigăt, este dangăt de clopot, este larmă de iubire. 

Renata Verejanu aruncă soarele în fântână semn că noi oamenii trebuie să avem curaj. Căci lipsirea de curaj ne face nevolnici. Căci lipsirea de curaj ne trânteşte în genunchi. Şi atunci? Ce ne-ar mai rămâne? Dar nu. Vom citi poezia aceasta îmbărbătându-ne. Vom inspira această poezie. Iar această poezie va fi mereu inima noastră.

Renata Verejanu este o poetă a Magiei.

Renata Verejanu este o poetă a Speranţei.

Renata Verejanu este o poetă a Inimii.

O poetă care ştie să lupte pentru adevăr. O poetă adevărată, neînfricată care dă metaforei un suflu nou, proaspăt, puternic, plin de speranţă.



 










duminică, 29 iunie 2025

Daniel Verejanu: Italia, Mediterana...sunt splendide...


 



Un scurt sejour în Italia...

la un Concurs Internațional...




























sâmbătă, 31 mai 2025

Trofeul „ORA CONSILIULUI EUROPEI”

 


Unic în toată Europa -

Trofeul „ORA CONCILIULUI EUROPEI”,


la proiectul lui Daniel Verejanu.

Ediția din 2025 a proiectului e dedicată

Aniversării a 30 ani de la aderarea 

Republicii Moldova la Consiliul Europei.















joi, 3 aprilie 2025

Ziarul „Copiii Europei”

Ziarul COPIII EUROPEI - 
primul ziar transfrontaler,
apare la Chișinău din 1997,,,


 














miercuri, 26 martie 2025

Citim din poezia Renatei Verejanu

 

Toţi bărbaţii

Toţi bărbaţii
Care au trecut prin inima mea –
Unii în fugă, 
Alţii reţinându-se îndelung -
Ar putea şi azi să mai revină
Cel puţin
Pe frunte să lase un sărut.
Toţi bărbaţii
Din vina cărora
Inima mi-e palidă deseori
Ar putea să intre
În una din pagini
Cu ocazia acestei sărbători.
Ar putea să recunoască măcar unul
Că în umbra mea i-a fost comod
(Şi un sfat a reţinut precis), 
Şi apoi să-şi ia în mâini destinul
Prins la pieptul meu
Precum un bold.
Toţi bărbaţii…
Aş dori, chiar toţi –
Unii tineri, veseli, 
Alţii deja morţi…
Să mă ierte, când nebună cer –
Stropul meu de aer, 
Palma mea de cer.



ALL MEN

 

All men

Who passed through my heart

Some rushing,

Others lingering for a while –

Could return today, even,

At least

To leave a kiss on my forehead.

All men

Because of whom

My heart is often pale

Could enter

On one of these pages

On the occasion of this celebration.

Maybe even one of them could admit

That my shadow was comfortable for him

(And he, at last, learned something, for sure),

And then he could take his destiny in his hands

Fastened to my breast

Like a safety pin.

All men,

I want all those I’ve had,

Some young and joyful,

Some already dead…

To forgive me when, madly, I cry

For my droplet of air,

For my handful of the sky.