Renata Verejanu este o poetă a magiei

            După marea sărbătoaro de la 1 marrtie 2024, când peste o sută de elevi din capitala moldavă au venit la Cenaclul „Grai Matern” de la Biblioteca „Transilvania” să-i aducă fiecare câte un mărțișor poetului drag, într-un buchet magic de cântece și un recital impunător din poeziile poetei Renata Verejanu, acest „scurt eseu despre Renata Verejanu” de acum câțiva ani, se potrivește de minune.

Renata Verejanu este o poetă a Magiei

(Magia soarelui din fântână sau despre Magia Speranţei)

  Renata Verejanu este o poetă a Magiei. Renata Verejanu este o poetă a Speranţei. Lumile ei poetice te cuprind pe negândite. Te prind în vârtejul metaforei. Îţi schimbă până şi numele, respiraţia, gândurile. Renata Verejanu are o forţă metaforică rară. Ea construieşte acolo unde alţii dezidesc. Ea ridică un fuior de lumină acolo unde alţii cultivă penumbra. Ea se încăpăţânează. Ea luptă. Ea spune. Ea strigă. Metafora ei este ecou. Ecourile pe care le reverberează Renata Verejanu în lumea largă au forţă. Trec prin ferestrele închise. Deschid casele ferecate. Casele gândurilor ferecate.

            Renata Verejanu spune, deschis, răspicat, cu iubire, cu fervoare. Ritmul ei poetic devine maiestuos de multe ori. Fanfarele ei trec pe strada mare vălurând cu alămurile lor regimul diurn, regimul nocturn, inima. Inima păstrează un loc central în poezia iubită de Renata Verejanu. Inima ei pulsează. Inima ei transmite lumii întregi mesajul ei de iubire. Inima ei spune tuturor adevărul. Poate că adevărul ei doare. Poate că pe unii îi sperie. Poate că-i chiar îngrozeşte pe unii. Ei şi? Renata Verejanu vorbeşte oamenilor despre frumuseţea inimii. Renata Verejanu vorbeşte lumii întregi despre frumuseţea iubirii. Renata Verejanu vorbeşte tuturor cu o voce curată, limpede, puternică. În poematica ei, Renata Verejanu aruncă soarele în fântână pentru ca mai apoi, sorbind apa, oamenii să cunoască Magia.

            Renata Verejanu vorbeşte prin metaforele ei acvatice despre Speranţă. Ea cultiva Magia Speranţei pretutindeni pentru ca cei care trebăluiesc în penumbră să fie puşi în lumină. Magia Speranţei ne prinde pe negândite în văluririle ei aducându-ne mai aproape de adevăr. Renata Verejanu ştie că adevărul doare. Renata Verejanu ştie că adevărul e incomod de multe ori. Renata Verejanu ştie că adevărul arde răul. Renata Verejanu ştie că adevărul e antidot la nelume, la neiubire, la nelumină. Dar ce e nelumea? Dar ce e neiubirea? Dar ce este nelumina? Magia Speranţei face să ne clocotească sângele în vine. Magia Speranţei ne apără de rău. Magia Speranţei pare să fie şansa noastră de a fiinţa înspre lumină. Acolo ne duce Renata Verejanu, către lumină. Soarele pe care Renata Verejanu îl aruncă în fântână e mai mult decât metaforă. E un semn. E un semn al unei poematici de forţă. E un semn viguros. Pentru că Renata Verejanu nu umblă cu jumătăţi de măsură. Pentru că Renata Verejanu nu face nici un fel de compromis. Ea glăsuieşte în inima magiei. Ea spune în inima magiei. Ea luptă în inima magiei.

            Renata Verejanu este o luptătoare adevărată. Iar poezia ei este strigăt, este dangăt de clopot, este larmă de iubire. Renata Verejanu aruncă soarele în fântână semn că noi oamenii trebuie să avem curaj. Căci lipsirea de curaj ne face nevolnici. Căci lipsirea de curaj ne trânteşte în genunchi. Şi atunci? Ce ne-ar mai rămâne? Dar nu. Vom citi poezia aceasta îmbărbătându-ne. Vom inspira această poezie. Iar această poezie va fi mereu inima noastră.

Renata Verejanu este o poetă a Magiei.

Renata Verejanu este o poetă a Speranţei.

Renata Verejanu este o poetă a Inimii.

O poetă care ştie să lupte pentru adevăr. O poetă adevărată, neînfricată care dă metaforei un suflu nou, proaspăt, puternic, plin de speranţă.

Ovidiu Bufnilă,

scriitor,  România

Anotimp sufletesc

în memoria mamei Ana

Așa senină ploaie am văzut o singură dată:

Ascunsă de copii, plângea în sine mama…

Și zarea înalt aprinsă de-atunci e înlăcrimată,

Și plânge uneori fără să-și deie seama:

Ce anotimp domnește în vorba omenească,

Și cum se simte spicul în ochi-aprinși rodit?

Nereținându-și jalea,

fulgerul trimis e să lovească

Cerul sufletesc de nori răutăcioși acoperit.

Așa senină ploaie… dar uite că nu trece,

Ci în dureri adânci pâraiele-și revarsă,

Și îmi rănește graiul dansul ei cel rece –

Și eu, copil naiv, o tot adun în plasă,

Așa cum ochii mamei îi tot adun în mine

Cu tot ce au văzut în viața lor frumoasă, –

Dar ochii părintești, în loc să mă aline,

Mă izgonesc în ploi, să fiu mai sănătoasă.

din volumul „Inventarierea simțurilor”, 1997

---

Niciunde

Şi mai zic,

că sunt mândră în sufletul tânăr…

Altă bogăţie unde să fie?

Cine-mi răspunde?

Niciunde…

Iertarea se ţine de mine din copilărie

Şi cerul iubirii în furtuni mă ascunde…

Și plouă prin mine:

Niciunde… Niciunde…

Sufletul tânăr ştie s-alinte, în siguranţă

Şi gânduri frumoase, senine, fecunde…

Îmi împrospătează sângele

cu puţină speranţă…

În inima mamei e cald ca niciunde…

Şi ce mândră am fost în sufletul tânăr,

În prima mea dimineață…

Unul, Soarele, ştie tăcut a pătrude

Adâncul plin cu iubire şi viaţă…

Cine-mi răspune?…

Niciunde…

Niciunde,

Rogu-te, de dragostea-mi nu te ascunde

Nor sihastru, politizat

De câte ori te-am iubit –

Atâtea secole te-am botezat

Sub privirile celor ce nu li-i dat a iubi.

După ce îţi trăieşti pe deplin adevărul

Nu ai unde ascunde mirarea

Ce pârjoleşte zarea sufletului tău

Din care frumos mă inspir…

Cine mă aude?

Răspunde!

Bat clopotele destinului meu:

Niciunde…

din volumul „Înnobilarea acestei lumi”, 2021

---

Soarele din fântână

După ce se ia ultima găleată de apă

Și ziua curge într-un amurg aprins

Soarele din fântână închide a sa pleoapă

Precum lumina sângelui durerile și-a-nchis.

 În această singurătate modernă

Medicina nu-și dă aportul :

Singură viață, Singură moarte.

Singur –totul.

Cei ce merită să pășească în mileniul viitor

Singuri și ei mai totdeauna

Poate că se nasc târziu după ce mor

Pe unii îi naște soarele, pe alții – luna.

 Apoi, de la naștere până la moarte

Unii răspândesc lumină, alții – ceață grea.

Scrieți câteva rânduri aici, mai departe

Până scot găleata din speranța mea

din volumul  „Ofrndă omeniei”, 1980

Caravana Culturii Păcii la evenimente importante

 

Un Mărțișor pentru Poetul Drag

Un stagiu literar de jumătate de secol

Acad. Mihai Cimpoi într-un eseu din Revista „Luceafărul”, Botoșani, se întreba „Cine e Renata Verejanu” și răspundea în prefața la volumul „Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”. Noi vom încerca să răspundem prin eseul din recenta Monografie bibliografică: AICI

Caravana Culturii la sărbătoarea „Un Mărțișor pentru Poetul Drag”

Imagini de amator, dar câtă căldură în ele.

Se vede că poeta Renata Verejanu a învățat toți copiii talentați ai țării 

să trăiască în așa fel încât să poată zice:

 „EU AM ȘTIUT SĂ FA DIN VIAȚA MEA O SĂRBĂTOARE” 

Un Mărțișor pentru Poetul Drag

Un mărțișor pentru poetul drag 

 Un Mărțișor pentru Poetul Drag”...Azi, 1 Martie, admiratorii i-au oferit poetei Renata Verejanu o Mare Sărbătoare... Nici nu încerc să povestesc ce și cum a fost, oricum cuvintele nu vor reda farmecul și miracolul Evenimentului. Regret că nu am avut o cameră de filmat, or, așa clipe magice în viață nu se repetă, și puțini au norocul să se bucure de așa sărbători... A fost o surpriză la care precis că a contribuit și Puterea Divină alături de elevii talentați .și doamnele profesoare de la Colegiul „Alexei Mateevici” și de la Șc. nr.12. Cea mai mare bibliotecă din capitală deveni neîncăpătoare. Și toate acestea în cadrul unei ședințe a Cenaclului „Grai Matern”, la Biblioteca Transilvania, Chișinău... 

Mulțumim elevilor, profesorilor, bibliotecarilor, părinților... 

Mulțumim Poetului Național Renata Verejanu 

pentru că reunește genereții în asemenea spectacole unice în cultura națională.

 

 

Caravana Culturii Păcii la Cercul Militar Național, București

 

Cele două splendide Serate de Creație (în 1999) și (2009) de la Cercul Militar Național, București, unde poezia Renatei Verejanu, poet de la Chișinău, a răsunat în diferite limbi, foarte bine traduse în special în germană, cu Sala Mare arhiplină, cu aprecierile lui Grigore Vieru și Dumitru Mincu, cu cântecele lui Daniel Dorobanțu și Vitalie Dani, cu alese cuvinte ale E.S. ambasadori și consilieri prezidențieali, profesori și studenți, masteranzi, doctoranzi și multă altă lume frumoasă…

ACUM CÂND SE ÎNCHIDE PENTRU MULȚI INTERNET-ul, mi le amintesc ca Mari Sărbători de care am avut norocul să le produc la Palatul Național, Palatul Republicii, Teatrul de Operă și Balet, Teatrul Național ”Mihai Emibescu”, Casa Radio și alte mari scene - și. cu Doamne ajută vom încerca iarăși șă înmulțim aceste sărbători vii

Și aceste imagini de la emisiunea Culura Azi,  TV Moldova 1,  cu clipe magice de la prima ediție a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”…

 Cultura Azi emisie 21.09.2014.mpg

Reporter AMP-Internațional

Daniel Verejanu, tânărul care-și iubește Țara

Activitate rodnică, foruri europene, cărți, premii, speranțe...

 

ONU și proiectele lui Daniel Verejanu

În 2024 vom desfășura  un șir de evenimente, 

realizate prin proiectele lui Daniel Verejanu

lansate în 2010... Iată unul din cele deja realizate:

ONU si voluntarii de la OMCT

28102010

Aniversarea a 65 de ani a ONU
Comunicat de presă
al OMCT

Consiliul de Conducere al Organizaţiei Mondiale a Copiilor Talentaţi comunică:
In cadrul Anului Tineretului (august 2010 – august 2011)
Organizaţia Mondială a Copiilor Talentaţi (OMCT),
Cluburile Consiliului Europei,
Academia Europeană a Societăţii Civile,
Federaţia din Moldova a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO
Agenţia de Presă a Tinerilor Jurnalişti „AMP-International”
Uniunea „Copiii Europei”
Revista „Micul Prinţ”
şi alte ONG-uri din Reţeaua OMCT
au desfăşurat o nouă ediţie a proiectului
„Săptămâna ONU”.
Ediţia anului 2010 a Săptămânii ONU (alte ediţii au fost desfăşurate în 2000 la Stăuceni, 2005 în raionul Drochia etc.) s-a desfăşurat în perioada 18-24 Octombrie 2010 şi a fost dedicată Aniversării de 65 de ani ai Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Conform Cartei Naţiunilor Unite, obiectivele majore ale ONU sunt:
*să menţină pacea şi securitatea internaţională;
*să dezvolte relaţii de prietenie între naţiuni;
*să coopereze în rezolvarea problemelor internaţionale şi în promovarea respectului pentru drepturile omului;
*să fie un centru pentru armonizarea acţiunilor tuturor statelor.

În acest contecst, grupul de ONG-uri din Reţeaua OMCT, reunite la implementarea proiectului, au organizat o cascadă de evenimente foarte importante, desfăşurate zi de zi, pe parcursul unei întregi săptămâni. Experţii de la OMCT au ţinut un şir de pledoarii despre activitatea ONU, despre colaborarea R.Moldova şi ONU şi au creat noi structuri de tineret, pentru tineret, gestionate de tineri care să promoveze în rândul semenilor săi activitatea ONU, UNESCO şi politicile Consiliului Europei.
Obiectivele proiectului au fost realizate cu succes.Au fost create opt structuri noi de tineret pentru tineret: patru cluburi ale Consiliului Europei la Liceul din com.Mereni, Anenii Noi, la Colegiul de Construcţii din Chişinău, la Liceul „Mihai Eminescu” din sec.Botanica al capitalei şi, un club al Consiliului Europei pe lângă Primăria Grătieşti. Deasemenea în cadrul Săptămânii ONU au fost create patru cluburi UNESCO: în clasa dnei profesoare Panciuc, de la Liceul „Gheorghe Asachi”, cu elevii din diferite clase de la Liceul din com.Mereni, Anenii Noi, la Colegiul de Construcţii şi la Liceul „Mihai Eminescu” din capitală.

Săptămâna ONU s-a încununat cu un extraordinar Concert de Binefacere cu genericul «Oferă o şansă copiilor talentaţi», (oferit de mari personalităţi ale culturii autohtone şi tinere talente de la OMCT), desfăşurat sâmbătă, 23 octombrie 2010, la Palatul Naţional şi cu lansarea la 24 octombrie 2010 a cărţii lui Daniel Verejanu „Eu şi Consiliul Europei”.
În speranţa că doar împreună (voluntari şi miniştri, mass-media şi ambasadori, scriitori şi cititori, actori şi spectatori, profesori şi elevi…) vom oferi semenilor noştri frumoase evenimente cu care vom tapisa timpul în care trăim, la manifestările desfăşurate în SĂPTĂMÂNA ONU au participat renumite personalităţi ale culturii autohtone: interpreţii Anişoara Puică, Ana Barbu, Maria Iliuţ, Silvia Goncear, Mihai Bodurin şi Ion Raţă în proiecte solo şi proiectul „Catarsis”, Laurenţiu Popescu, scriitorii Efim Tarlapan şi Gheorghe Bâlici, Vasile Macovei, Doina Bordeianu, Natalia Duminică şi dansatorii orientali, „Dans clasic” de la Centrul Republican pentru Copii şi Tineret „Artico” alţi laureaţi ai Festivalului-Concurs Internaţional al Talentelor Lumii „Micul Prinţ”.
Proiectul a avut un impact nespus de pozitiv. Dovadă sunt mesajele de la noii membri ai Cluburilor Consiliului Europei şi ai Cluburilor UNESCO, vizitele la oficiul OMCT a părinţilor şi a profesorilor de la diferite instituţii de învăţământ din ţară, care doresc să creeze şi în localităţile dânşilor asemenea structuri, opiniile spectatorilor despre spectacolul extraordinar de la Palatul Naţional, cu un scenariu şi o regie foarte originală oferite pe gratis de poeta Renata Verejanu şi prietenii săi.
Beneficiarii direcţi ai proiectului „SĂPTĂMÂNA ONU” sunt peste 3000 de cetăţeni de diferite vârste: în jur de 2000 spectatori de la Ocniţa, Bălţi, Sângerei, diferite localităţi ale raioanelor Anenii-Noi, Orhei, Criuleni, Ialoveni precum şi din localităţile municipiului Chişinău, şi peste 1000 de noi membri ai Cluburilor Consiliului Europei şi ai Cluburilor UNESCO, care la un preţ simbolic de 30-50 lei au avut posibilitatea să vizioneze un spectacol de zile mari. Beneficiarii indirecţi ai proiectului sunt zeci sau poate sute de mii
de telespectatori.

Proiectul a fost implementat doar pe muncă de voluntariat.

Dan Verejanu,
autorul proiectului

Caravana Culturii Păcii și Daniel Verejanu la Ziua lui Eminescu

 Caravana Culturii Păcii, proiect 

de peste două decenii implementat de activistul civic Daniel Verejanu, 

deținătorul Premiului de cel mai activ Coordonator de Voluntari,

a adus un omagiu lui Eminescu...

Veniți la bradul magic

 

Un brad magic cu oameni deosebiți...

Renata Verejanu, poet

 

În trenul meu erai şi tu

 

 

Eu vin de la Zilele Nichita Stănescu... -

Vei citi în satisfacția care mă predomină...

Mă scuzi, cine ar putea să-mi spună,

De cât timp te afli lângă mine

Stăpânul ochilor triști și frumoși?

Prin câte gări am trecut împreună

În noaptea de vis,

 nedumerită și ea...

Vorbește, stăpânul gurii pline cu șoapte

Din preajma mea...

Da, eu vin de la Zilele Nichita Stănescu.

Din câte știu, eram singură în compartiment.

Undeva am mai văzut acești ochi albaștri

Ce-mi pătrund dureros de tainic în piept...

Posibil, m-am dezbrăcat să dorm liniștită,

Citind din creația unui mare poet...

 

Cu trenul acesta de cine mă-apropii?

Cu trenul acesta din soarta cui plec?